Noile reglementări CNCS privind evaluarea revistelor: *chestii* cu logică ciudată!

Am citit recent comentariile făcute pe marginea noii metodologii de evaluare a revistelor care a fost propusă de CNCS (vezi aici detalii). Majoritatea dintre ele mi-au părut pertinente, iar la final domnul Valentin Mureșan a punctat coerent aici anumite hibe ale noilor reglementări. Prieteni, să fim serioși, trebuie să recunoaștem: propunerile sunt niște tâmpenii neadecvate la realitățile românești! Nu are rost să reiau punctual analiza referitor la propunerile făcute de CNCS (acest lucru a fost făcut foarte bine  deja pe forumul destinat discuțiilor pe această temă), ci doar voi insista la efectele avute la nivelul aparițiilor mai recente.

În primul rând, noile metodologii propuse de CNCS ne taie din start orice elan celor care am pornit proiecte după 2007, adică  reviste cu o vechime mai mică de patru ani. Noi am început treaba la Irregular F de prin 2008, am scos o serie de numere, iar din 2010 ne-am reorganizat puțin. Am evoluat bine, într-un ritm firesc, dat fiind faptul că este un proiect bazat pe voluntariat, iar atragerea autorilor este o sarcină extrem de dificilă. Am constituit un board ok, fiind mereu în curs de îmbunătățire. Ne-am indexat și în trei baze internaționale și suntem în stand-by cu răspunsul la alte câteva. Ne dorim să creștem și să ne îmbunătățim continuu la nivelul calității materialelor, însă vine această nouă metodologie care ce ne propune: fie să-i lăsăm pe domnii de la CNCS în pace cu treburile lor, iar noi să ne vedem de ale noastre, fie să ne chinuim să aplicăm acolo să vedem ce va ieși! Ar trebui să-i întrebăm pe ei ce ar fi ok să facem, în contextul în care demersul nostru se dorește a fi și un exemplu coerent al evoluției cercetărilor multor tineri din România.

În al doilea rând, 75% colectiv străin? Hai că le facem pe plac și curățăm redacția de cercetători români în detrimentul celor din afară. Cred cei de la CNCS că au rezolvat mare lucru prin acest lucru, au îmbunătățit ceva la nivelul nivelului cercetării din România? Dacă ei chiar cred acest lucru, este clar că trebuie să refacă ceva analize, că undeva firul lor s-a rupt.

În al treilea rând, obligația cercetătorilor români de a publica în reviste cotate din străinătate aruncă totul într-un cerc vicios. Cercetătorii refuză să publice în revistele românești pentru că nu sunt la fel de bine cotate precum cele din afară și nu sunt citiți (aberant!), iar revistele românești rămân fără autori autohtoni pentru că aceștia devin obsedați de atingerea baremelor, punctajelor și a altor chestiuni similare care sunt/ trebuie trecute în rapoarte.  Este lăudabil și foarte bine că se publică în astfel de reviste, lucru amintit și de domnul Valentin Mureșan, însă proiectele românești nu trebuie aruncate la gunoi sau date deoparte pentru că tocmai acest lucru conduce la nivelul actual al cercetării. Din această cauză, a obsesiei normelor, punctajelor și a altor asemenea chestiuni cercetărorii români devin sceptici în a publica în reviste românești ne-acreditate, în cazul acesta CNCS. Lipsă de vizibilitate? Acest lucru nu denotă decât absența vreunei priceperi în domeniul promovării, marketingului sau al managementului de proiecte. Nu mă mir de acest lucru, ținând cont de campaniile ratate de pomovare a unor oferte educaționale (asta ca să iau numai un exemplu). Nu ne pricepem la acest lucru și în loc să-l reparăm prin documentarea personală sau apelul la specialiști, aplicăm noi norme, reguli, etc.

Alte observații

Să jucăm Portocala: De ce Scopus și nu orice altceva? Asta deja cred că o pun între paranteze. Dacă oamenii au preferințe, asta este, trebuie ca toată lumea să se alinieze acelor preferințe indiferent dacă sunt sau nu justificate.

Dintre cele 11 puncte trecute la secțiunea condițiilor de recunoaștere CNCS, nu sunt logice decât două: completarea formularului de aplicație și existența unui site oficial al revistei (în română și engleză). Mă uit, de exemplu, la punctul nouă: tipărirea revistei într-un tiraj de cel puțin 200 de exemplare!! Oau, și revistele exclusiv online? Acestea nu au acces? Mai apoi, de unde finațnări, prieteni, pentru susținerea unei reviste care apare într-un tiraj de cel puțin 200 de exemplare?Știe cineva ce prețuri sunt practicate sau ce anume presupune un astfel de tiraj?

Mai apoi, la comitetele de evaluare iarăși probleme: trei referenți, doi străini (?), iar membrii comitetelor de evaluare vor fi selectați de CNCS (?). Mă rog, cum am precizat la început, nu voi analiza punctual căci mi-ar trebuie multe pagini sau rânduri să surprind stângăciile din documentul CNCS.

Celebra teorie a formelor fără fond îmi pare că se aplică: concepem structuri cu ochii ațintiți spre curtea vecinului, iar de a noastră nu se ocupă nimeni.

Sunt de acord cu strădania de a face mai vizibilă cercetarea din România (sunt un promotor  în spațiul online al cercetărilor filosofice și evenimentelor/ proiectelor culturale care au loc în România), de a ridica nivelul acesteia, însă cred că lucrurile trebuie făcute puțin mai adecvat la realitatea noastră socio-economică și culturală, nu în ultimul rând.

Advertisements

4 thoughts on “Noile reglementări CNCS privind evaluarea revistelor: *chestii* cu logică ciudată!

  1. Perfect punctat! E o aiureală acest cncs, în mare parte! Iar aberaţiile continuă cu noul ghid de redactare a tezelor de abilitare propus de cnatdcu. Cineva care predă în limba română ori care predă altă limbă străină decât engleza, de ce ar redacta şi susţtine teza de abilitare în engleză? Sigur, la cerere ar trebui să fie posibil acest lucru, dar normal e ca abilitarea să se facă în limba ţării în primul rând, aşa cum e în restul ţărilor europene. Această aberaţie neostalinistă e o sfidare neruşinată la adresa identităţii noastre, de fapt, încă o umilire de bunăvoie. Cât despre ISI T.-R., e o afacere privată americană fără a avea relevanţa pe care pretinde că o are. Să fim serioşi! Ar trebui să se puncteze citări, referinţe, recenzări în publicaţii indexate într-o bază de date, nu exclusiv ISI. De ce încurajăm o afacere care nu ne priveşte? E o iluzie să credem că vom conta, astfel, mai mult.

  2. Revista Irregular F este, deja, una dinamică, de bună calitate, pe care criteriile cncs o pot doar castra.

  3. Mă întreb cum de nu se gândeşte nimeni că obligativitatea redactării şi a susţinerii tezei de abilitare în limba engleză constituie o încălcare serioasă a normelor U.E. referitoare la plurilingvism… Întâmplător, sunt dintre cei care ştiu această limbă, dar e o chestiune de principiu susţinerea tezei în limba ţării tale ori într-o altă limbă de circulaţie internaţională (de ce doar engleză?!), la cerere, aşa cum se procedează, în general, în U.E.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s