Indexarea oamenilor și (dez)arhivarea sau despre Debbie

Dosare, arhive, stive, iar oamenii devin indexați acolo, rămân între niște tomuri, hârtii fără o valoare anume decât după o procedură de (dez)arhivare care ar implica prcesarea datelor. Ei bine, arhivista Debbie de la CIA tocmai asta face, iar Mircea Barbu surprinde bine rolul major al ei în calitate de analist și săpător între arhive. Cel mai recent articol semnat de Mircea pe Adevărul vorbește despre Debbie de la arhive. Trei observații…

Prima dintre ele vizează aspectul de eroină propus lui Debbie, arhivista CIA. Ce bine că acest statut îi este atribuit strict legat de film, căci nu este loc de eroisme în arhive, ci doar de indexare, (dez)arhivare și procesare de date pentru a face sens, informație. Deci, Debbie este o normalitate, adică o stare pe care Mircea i-o alocă în primă fază. Situarea în fluxul de date presupune și interpretarea lui, presupune o paradigmă a dinamismului și scăpărilor, în mod implicit. Deci, Debbie are toate șansele să rateze un flux de intrări, dar asta presupune, de fapt, o scăpare a sistemului însuși. Este Debbie, în această conjunctură, o eroină care salvează sistemul? Nu, ea este ratarea sistemului, adică absența unei automatizări, inexistența ei. Reparația vine de la dispariția arhivistei Debbie din arealul erei tehnologizate, cu toate că nu vorbim de un caz de acum 20 ani, ci de unul de aproape, de ieri. Deci, arhiva, așa cum mi-o imaginez eu sau Parikka, este mai aproape de utopie decât de realitate, deocamdată. În realitate, avem flux informațional dezorganizat și dosare.

A doua observație se referă la indexarea oamenilor de către fucționari, acești pioni ai sistemului. Nu-i putem ignora, căci nu putem ignora sistemul, iar calmitatea lor nu le aparține, aparține aceluiași sistem. Construcția sistemului nu permite un ignore larg, căci vom fi indexați de ei/ de el. Este un gen de calmitate ce anunță furtuna dispariției lor, o dispariție în tehnologic sau cauzată de tehnologie/ automatizare. Ca atare, munca de indexare manuală a oamenilor sau fenomenelor este un frustrantă, însă capabilă să evite defularea: oamenii nu au iluzia că fac ceva anume, ci chiar indexează (eronat sau nu).

A treia observație se leagă de indexarea arhivistică văzută ca supra-indexare. Este ca atunci când bifezi pe un CMS (ex. wordpress) mai multe categorii la un articol. Ca atare, dincolo de aparența reală a unui statut social, arhivele, digitale sau nu, vin să ne supra-indexeze. Logica aceasta ar propune schema: arheologia media, ca limbaj despre indexări și fluxul de date/informații (procesarea lui), indexarea și supra-indexarea prin și în arhive. Totuși, distincțiile se diluează în contextul actualului flux informațional: arhiva se structurează constant, se (re)construiește progresiv în flux. Așa arată arhiva dinamică din flux, din spațiul virtual. Viteza este cu totul alta în cazul arhivelor de dosare, adică cele de tip bibliotecă de dosare. Aici distanțele dintre update-uri și actualizări sunt uriașe pentru un flux, sunt carențe și chiar sincope în updatarea raftului. Aceasta va deveni istorie doar în momentul uploadării complete pe servere, în spațiul online. Deocamdată supra-indexarea digitală este dezorganizată, însă noile tehnologii lucrează deja la acest aspect (vezi dorințele web 4.0). Fluxul îți ajustează identitatea într-un mod aproape incontrolabil. E interesant cum arhivarea clasică este asociată cu birocrația, iar arhivarea digitală cu fluxul de informație despre x, cu noul, cu (ne)doritul. Dacă există un dosar despre tine pe un raft, înseamnă că un funcționar și-a făcut bine treaba, că Securitatea a acționat, că ai fost birocratizat, dar dacă ești arhivat în fluxul de date online, ești vizibil 🙂

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s