În discuții despre psihoterapia online

La final de mai 2014 am avut o discuție mai mult decât interesantă cu doi psihoterapeuți clujeni. Mini-interviul s-a materializat într-un capitol din cartea mea Selfie, descoperirea feței, apărută la Editura Tritonic, București. Lansarea va avea loc la Cluj la început de octombrie. Alte frânturi de idei din interiorul acelei discuții le-am publicat pe OradeCluj.ro. Pe unele dintre ele vi le prezint și aici,a mai jos. Tema principală a fost primul studiu clinic din România pentru tratamentul Tulburării de panică prin psihoterapie online (pe internet). La Clinica PAX funcționează singura platformă din România axată pe psihoterapia online. Principalele tulburări sunt cele de anxietate, însă specialiștii de aici lucrează intens pentru o extindere a ariei lor.  

 

Rareș Iordache: Care a fost și este impactul platformei, ați început să aveți colaborări și în afara țării sau cum mențineți legătura cu exteriorul? Aveți mulți pacienți, din câte am înțeles, și din afara țării. Cum funcționează lucrurile cu ei? Există cazuri de psihoterapie prin intermediul avatarurilor în străinătate, dar aici pacientul își ia în mâini demersul terapeutic.

        Amalia Ciucă: Prin intermediul asociației înființate în 2010 și prin participarea la manifestarile internationale existente in acest domeniu de e-mental health încercăm să rămânem conectați cu alți cercetători și cu mediile de cercetare din afara țării. Datorită aprecierilor primite în ultimul an am început traducerea conținuturilor și în limba engleză. 70% dintre clienții unei platforme similare din Marea Britanie, sunt, de fapt, din afara țării. Deci, modelul funcționează. Am creat și o a doua platformă, similară cu PAX, însă axată pe asistența angajaților. A existat cerere pentru așa ceva și ne-am conformat. Această platforma nu a fost încă lansată oficial și deocamdată folosim anumite programe în cadrul platformei PAXonline (ex. Programul de Management al stresului). Sunt foarte multe probleme care ar merita programe separate. Am început să lucram și în domeniul de m-health, adică mobile health, însă acesta se pretează doar pentru anumite tulburări sau pentru anumite aspect ale interventiei (partea de monitorizare zilnică sau anumite exercitii comportamentale). De exemplu, funcționează și există déjà la nivel internațional aplicații pentru cei care doresc să se lase de fumat sau pentru cei care doresc să facă mai mult sport, mai multa mișcare.

 

R.I.: Spune-mi cum este privită psihologia în România? Nu este clișeistică întrebarea, ci privește mai multe componenta evolutivă a acestui domeniu. S-a schimbat ceva în mentalul colectiv, s-a schimbat ceva din ciudățenia cu care este privit pacientul unui psiholog?

         A.C.: Despre psihologie, în România, mai există anumite accepții negative, de genul: a, te duci la psiholog, înseamnă că ești nebun. Astfel de păreri, totuși, se pot regăsi în toată lumea, nu este în mod special o trăsătură definitorie a culturii noastre. Trebuie să precizăm, însă, că a crescut deschiderea față de acest domeniu în ultimii ani. Oamenii trebuie să înțeleagă faptul că psihologul este, mai degrabă, un soi de antrenor; acesta te ascultă și apoi te ghidează, te sprijină să faci schimbările necesare din viața ta, dar nu este suficient doar să discuți cu el, trebuie să te și implici, să faci lucruri concrete.

revista #hibridmedia 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s