Despre patogenul poluare si trairea vremurilor

Un singur cuvânt îți poate defaza trăirea vremii. Adică, suntem aici pentru a ne trăi clipa, non-goethean spus, a ne trăi vremea…vremurile curente. Ei bine, cuvântul poluare m-a pus în dificultate căci, în momentul pronunțării sale, am fost întâmpinat cu întrebarea: dar tu vrei să trăiești veșnic? Trăirea vremurilor mele este, desigur, o chestiune văluroasă, plină de mister…subiectivă, cuvinte bune la fel ca oricare altele. Lyotard ne propune să fim postmoderni mai întâi, pentru a spera să fim moderni, adică să ieșim din schema timpului nostru, să ne situăm, cumva, deasupra lui. Dacă transgresăm timpul nostru, sunt șanse mari să ratăm trăirea vremurilor noastre, să trăim alte vremuri. Nu văd nimic rău în asta, în acest act de ratate….sunt șanse destul de mari ca ea să ne conducă spre o claritate a…trăirilor.

Dacă ar fi să mă gândesc la situarea în fluxul informațional, atunci aș spune că acest lucru presupune însăși transgresarea. Fluxul reprezintă, cu alte cuvinte, transgresivitatea însăși în materie de trăire a timpurilor noastre. Suntem poziționați în ceva ce oricum ne scapă mereu, căci asta ar fi sensul situării în flux, nu? Sunt autori (precum Lev Manovich) care propun să vorbim despre acest livestreaming al situărilor noastre tocmai pentru a evita căderea în invizibilitatea definitivă și irevocabilă. Este, oarecum, un cerc vicios: a te situa în ceva ce-ți scapă, datorită fluxului transgresiv, scoțând la iveală clipa cu intenția de a evita invizibilitatea cauzată de flux.

În fine, poluarea este un element patogen și viral: viralitatea sa patogenă se manifestă prin malignitatea sa curentă, iar aspectul său viral contagios prin interesul la nivel global (element viral, prea-cunoscut). Nu se poate vorbi despre un element saturat, nu încă,…tocmai pentru că efectele sale se resimt acut în prezent. Poluarea este mai mult decât un opiu pentru mase (vezi Zizek despre ecologie), ea este un element cauzator, care afectează direct. Viralitatea sa este pusă în scenă tocmai de efectele sale, pe când discursul ecologic se contruiește pe semnificația poluării, un discurs al discursului despre efecte. Mai multe despre aceste aspecte, într-un post viitor special despre patogenitatea și/ sau viralitatea poluării.

Până atunci, să nu ne propunem să trăim veșnic, altfel, vom face din poluare un subiect de dezbatere mai aprig decât este.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s