Despre patogenul poluare și trăirea vremurilor

Un singur cuvânt îți poate defaza trăirea vremii. Adică, suntem aici pentru a ne trăi clipa, non-goethean spus, a ne trăi vremea…vremurile curente. Ei bine, cuvântul poluare m-a pus în dificultate căci, în momentul pronunțării sale, am fost întâmpinat cu întrebarea: dar tu vrei să trăiești veșnic? Trăirea vremurilor mele este, desigur, o chestiune văluroasă, plină de mister…subiectivă, cuvinte bune la fel ca oricare altele.

Continue reading “Despre patogenul poluare și trăirea vremurilor”

Epidemiografia se traieste la teve: un paradox al viralității

#VV

Atât de multă transparență, s-o numim așa, duce la saturație, duce la anularea esenței inițiale a produsului respectiv. Nu o spun eu primul, a spus-o Baudrillard încă din 1992/1993: violența televizată încetează să devină violență, după principiul surplusului. Ei bine, nu adăugăm valoare, ci saturăm. Media a devenit, treptat, un prea mult, adică un ceva de care te poți debarasa. Este, oarecum, un paradox al viralității: fenomenul viral, în accepția restrânsă de prea-cunoscut, suportă o creștere exponențială din momentul vizibilității sale, luând calea saturației sale. Peter Singer îmi mărturisea într-un interviu optica sa referitoare la funcționarea unui fenomen viral: se atinge momentul de vârf, după care acesta trece în invizibil. Ca atare, ar trebui să vorbim despre un timp de viață al unui fenomen/ obiect viral sau de anumite cicluri? În spațiul virtual există metoda re-viralizării unor produse, video-uri în mod special, ceea ce presupune reintrarea lor în câmpul vizibilității datorită unor mecasnisme sau surse (un exemplu ar fi postarea într-un material nou a unui link către respectivul produs).

Continue reading “Epidemiografia se traieste la teve: un paradox al viralității”

Viralitatea patogenã vs Viral 2.0 (I)

revista tribuna Evoluția tehnologică exponențială a condus către o analogie inedită cu domeniul virologiei, tematizarea deschizând o punte între biologie și știința computerelor. Termenul virus a fost utilizat pentru prima dată în 1599 și semnifica inițial venom1. Cu toate acestea, încă din 1546 se scria despre contagiune: “On Contagion, Contagious Diseases and Their Cure” a lui Girolamo Fracastoro , confirmând faptul că aceasta viza transmiterea unor materiale nocive. Jussi Parikka notează că patologul Jakob Henle a resemnificat termenul în 1840 în lucrarea “On Miasmata and Contagia”: contagia animata (organism vii) erau văzute drept cauzele unor afecțiuni, cu precizarea unei distincții … Continue reading Viralitatea patogenã vs Viral 2.0 (I)

Istorie virală: Contagiunea cu substanță de la Pont-Saint-Esprit

revista fictiuni.ro

Într-o zi de august, an 1951, târgușorul francez Saint-Pont-Esprit avea să-și schimbe radical semnificația istorică. Locul a stârnit controverse din cele mai diverse, de la deja celebra le pain maudit la LSD sau condiții insalubre pentru depozitarea grâului. Certitudinea este dată de contagiunea isterică a nebuniei. Faptele și cifrele diferă de la surse la surse: unele precizează 500 de intoxicări, altele doar 250-300, șapte cazuri grave și două sinucideri. De fapt, cu ce intoxicare, căci aceasta ar fi problema contagiunii, nu? Există încă și acum o întreagă enigmă în jurul orășelului francez, cu toate că Steven Kaplan a discutat pe aproape 1000 de pagini despre le pain maudit, iar H. P. Albarelli a oferit câteva ipoteze desprinse parcă din teoria conspiraționistă în cartea sa: A Terrible Mistake: The Murder of Franck Olson and the CIA’s Secret Cold War Experiments.

Continue reading “Istorie virală: Contagiunea cu substanță de la Pont-Saint-Esprit”

Flâneur – noile naratiuni urbane. Drumul catre data-dandy

A fi departe de casa si totusi a te simti peste tot acasa; a vedea lumea, a fi in centrul ei si, in acelasi timp, a ramane ascuns lumii. Acest spectator este prins intr-un continua miscare sub semnul anonimatului. Va prezint acel le flaneur al lui Charles Baudelaire. Labirintul orasului contemporan este cel care-l construieste pe flaneur, is structureaza si configureaza teritorializarile. Walter Benjamin se intoarce la acest concept in The Arcades Project pentru a urmari impactul pe care-l au noile structuri urbanistice prezente asupra psihicului individului. Miscarea acestui flaneur concepe anacronie: el traverseaza spatiul modernitatii cu ochii atintiti asupra trecutului, scrie Benjamin.

Continue reading “Flâneur – noile naratiuni urbane. Drumul catre data-dandy”

Technomadism à la Ben Hammersley

Lucrul la birou din pijamale sau susținerea unei conferințe dintr-o altă zonă decât orașul în care se desfășoară…Aspecte futuriste, însă care se realizează și se centrează în jurul a ceea ce Ben Hammersley denumește prin technomadism. Stați liniștiți, nu este ceva nou, inovator, aș spune că aceasta seminifică mai mult o găselniță lingvistică. Despre nomadism a discutat și Ewa Wojtowicz, și Geert Lovink prin al său Data Dandy, și chiar Charles Baudelaire prin le flaneur. 

Continue reading “Technomadism à la Ben Hammersley”

Matrix ca și viziune futuristă asupra jocurilor de computer

Lev Manovich a publicat anul acesta o ediție revazută a Software Takes Command, cinci capitole de analize noi. În urmă cu putin timp, autorul a pus la dispoziția cititorilor săi pentru download capitolul 6, un capitol nepublicat în carte. Manovich analizează cum anume Matrixul poate reprezenta un leitmotiv pentru jocurile video prin diferitele tipuri de efecte propuse și prin ideile animate. Ok, tehnicile 3D utilizate au deschis noi căi de producție: scena glonțului din Matrix 1, scena multiplicării lui Neo din Matrix 2 și scena pumnului din Matrix 3, bătălia finală. Totul este amorsat într-un mediu generat pe computer, iar Manovich face și un scurt excurs în istoria utilizărilor unor astfel de procedee (de la Blade Runner la Terminator). Anime-urile 3D duc totul la un alt nivel, însă producța din cinema-ul virtual urmează pașii: înregistrarea tuturor manifestărilor unui actor în realitate (cu ajutorul unor camere performante) și construirea într-un mediu virtual a acțiunilor lui. Manovich își asumă și câțiva termeni în subcapitolul: Reality Simulation versus Reality Sampling. Cum anume sunt create personajele virtuale în număr foarte mare? Vedeți la descrierea scenei din Lord of the Rings.

Continue reading “Matrix ca și viziune futuristă asupra jocurilor de computer”